Scenariul tipic e ceva de genul: ai papagalul de un an si ceva, timp in care a fost un foarte dragastos animal de companie, niciodata nu s-a dat inapoi de la giugiuleli si sarutari :) . Apoi, intr-o zi, brusc, papagalul da cu ciocul si ciupeste. Majoritatea posesorilor de papagali raman socati si dezamagiti atunci cand papagalul lor iubit manifesta pe neasteptate un astfel de comportament agresiv. Dar cat de neasteptat este in realitate acest comportament?
Majoritatea papagalilor nu pot fi considerati animale domestice de companie. Cu exceptia perusilor si a nimfelor, cele mai multe specii de papagali sunt doar de cateva generatii rupte de radacinile lor salbatice. Unele pasari vandute astazi drept animale de companie au probabil parinti care au fost capturati in salbaticie. Ce inseamna acest lucru? Aceasta inseamna ca instinctele sunt inca foarte puternice si ca ii conduc. Daca posesorii de papagali ar avea in vedere acest lucru in timpul educarii pasarilor lor, atunci ei ar avea o relatie mai sanatoasa cu pasarile lor si ar avea loc mult mai putine incidente dureroase.
Tineti minte ca in salbaticie papagalii pot zbura la inaltime, in copaci, pentru a evita pericolul. Insa o pasare cu aripile taiate, evident, nu pot face acest lucru. Unele vor zbura panicate la podea. Aceasta poate fi o experienta foarte infricosatoare si tulburatoare atat pentru papagali cat si pentru posesori. In astfel de cazuri, cel mai bine e ca proprietarul sa coboare, fara miscari prea bruste, la nivelul podelei, unde e si pasarea, si nu sa se repeada catre ea, cum ar proceda o pasare pradator in salbaticie. De asemenea, trebuie sa vorbeasca usor, cu voce calma, pentru a indeparta sentimentul de panica al papagalului. Singura metoda de protectie a papagalului este sa ciupeasca. In aproape toate cazurile, vei primi semnale de avertizare. Ideea este sa inveti cum sa le recunosti inainte ca ciocul sa se indrepte catre degetul tau (sau, mai rau, o catre buza sau ureche).
Un chip foarte fericit, cu pupilele dilatate si cu un aer satisfacut
Mancarea a imblanzit bestia! Papagal dupa ce a mancat niste afine uscate
Clicuri din cioc, pene arcuite, pupile agresive, mici cat gamalia unui ac
Alt semn de agresivitate: penele putin ridicate
Capul lasat denota o stare agitata
Am descoperit un repertoriu intreg de comportamente ale papagalulului meu de Senegal. Am invatat ca trebuie sa-i acord o atentie deosebita. Cand Max a ajuns la maturitate sexuala, la aproximativ patru ani, personalitatea lui s-a schimbat. A trebuit sa reconstruiesc relatia noastra in conditii total diferite. Am invatat sa recunosc momentele de suprastimulare (la amazonieni se cheama "supraincarcare"), cand era cat pe ce sa explodeze. Principala cauza a suprastimularii eram chiar eu. Obisnuiam sa jucam de multe ori un joc numit "hotul cozii", joc pe care il adora atunci cand era mic, insa la varsta de patru ani devenise foarte agresiv cand il jucam. Acum jocul nu mai e decat o amintire, din aceasta cauza.
Multi posesori de papagali sunt foarte dezamagiti ca nu se mai pot juca cu pasarile in aceleasi feluri cand acestia ajung la maturitate. Este foarte important sa accepte pasarea ca fiind un individ, si sa nu incerce sa forteze anumite comportamente doar pentru ca stapanii se bucura de ele. Eu am constatat ca, pe masura ce posesorii incearca sa inteleaga starile pasarilor lor, mai degraba decat sa incerce a le schimba, relatiile infloresc din nou.
Exista unele semne destul de general valabile atunci cand o pasare transmite mesajul "Inapoi". Relatia voastra va fi cea mai sanatoasa atunci cand implica un respect reciproc :) . Daca papagalul meu de Senegal incepe sa pufaie, iar ochii incep sa clipeasca, nu bag mana in cusca sa-i zic "Oh, ce dragut esti!" Mai intai il calmez cu voce linistitoare. Max este foarte bine dresat pentru comanda de suit pe stinghie, dar sunt momente cand imi dau seama din postura corpului - penele un pic ridicate (aproape arcuite) si rasfirate, clicuri tari din cioc, ochii care clipesc - ca ar putea fi suprastimulat si ca ar putea musca. Chiar nu cred ca aceste muscaturi inseamna ca e suparat pe mine, doar că el foarte emotional si ca nu se poate controla indeajuns. Uneori aceste semne sunt subtile, alteori sunt mai mult decat evidente. Mai sus cateva imagini care surprind atat un papagal multumit cat si un papagal vizibil agitat. Desi de obicei il pot calma destul de rapid, nu intind mana catre el daca incepe sa dea aceste semnale.
Bazele relatiei construite cu pasarea atunci cand e pui vor face toata diferenta asupra modului prin care poti s-o dresezi, odata ajunsa la maturitate. Cartile despre comportamentul papagalilor te pot ajuta, dar cea mai buna modalitate de a invata semnele este sa urmaresti pasarea si sa observi diversele reactii, specifice in functie de situatie. De exemplu, am observat ca atunci cand ma misc brusc si rapid, pasarea incepe sa se invarta in loc. Deci, inseamna ca am speriat-o si ca tocmai a avut o reactie instinctiva. Data viitoare o sa vorbesc cu ea mai intai, inainte de a face miscari bruste in prezenta sa.
Un lucru deosebit pe care trebuie sa-l surprinzi e atunci cand pasarea pare sa fie intr-o stare asemanatoare unei transe. Acesta este un comportament natural de protectie. In salbaticie, papagalii fac cu randul in a sta de paza pentru protectia celorlalti din grup. Ei se afla intr-o stare de super-alerta in acele momente, blocand toti stimulii externi considerati a fi lipsiti de pericol. O miscare brusca sau abordare amenintatoare in cursul acestei transe ii pot determina sa atace instinctiv.
Este important de retinut ca pasarilor care au demonstrat un comportament agresiv NU ar trebui sa li se permita sa se aseze pe umar. O pasare speriata te poate musca de fata si poate provoca rani grave. Anumite specii, cum ar fi papagalii de Amazon, ar trebui sa fie instruite sa stea doar pe mana sau pe incheietura, niciodata pe umar. Desi poate fi o provocare, re-dresatul unui papagal obisnuit sa stea pe umar nu este imposibil.
Toate reactiile in aparenta imprevizibile pe care papagalul tau le are pot fi in mare masura prevazute, daca accepti ca acestea sunt parte a unui intreg repertoriu de instincte naturale. Din pacate, cei mai multi oameni renunta dupa primele cateva muscaturi si nu inteleg de ce puiul lor dulce a devenit dintr-o data un pirania :) . Prin stabilirea catorva reguli de baza la inceputul unei relatii cu papagalul, poti depasi aceste probleme comportamentale, iar pasarea nu va ajunge sa fie plasata spre adoptie :( .
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu